Parodontita, cunoscută și sub numele de boala parodontală, reprezintă o afecțiune cronică a țesuturilor de suport ale dinților, caracterizată de inflamație și deteriorare progresivă. Vezi detalii
Parodontita (popular “parodontoză”) este o infecţie gravă a gingiei care afectează ţesutul moale şi distruge osul care susţine dinţii. Parodontita poate slăbi dinţii sau poate să ducă chiar la pierderea acestora.
• Gingie umflată şi moale (Gingiile sănătoase sunt ferme, de un roz palid, înconjurând dinţii într-un mod strâns.);
• Gingie de culoare roşu aprins sau violet;
• Gingie sensibilă la atingere;
• Sângerări gingivale;
• Îndepărtarea gingiilor de dinţi, făcând dinţii să pară mai lungi decât în mod obişnuit;
• Noi spaţii se dezvoltă între dinţi;
• Puroi adunat între dinte şi gingie;
• Respiraţie urât mirositoare;
• Pierderea dinţilor;
• Durere la mestecat;
• Deteriorarea mușcăturii.
Sunt mulți factori care favorizează apariția parodontitei; principala cauză rămâne placa bacteriană. Aceasta se formează în continuu pe dinți și este ținută sub control numai printr-o igienă orală corespunzătoare: periajul de minimum două ori pe zi, folosirea apei de gură și a aței dentare, consultul stomatologic regulat pentru evaluarea sănătății danturii.
Dacă nu este îndepărată zilnic, placa bacteriană se întărește și se depune sub gingie, transformându-se în tartru. Tartrul este o acumulare dură de bacterii, care, dacă nu este îndepărtat, poate afecta țesuturile de susținere a dinților.
Important de menționat este faptul că tartrul nu poate fi înlăturat printr-un simplu periaj. În cazul său, este necesară o vizită la medicul stomatolog, care elimină depunerile printr-un procedeu numit detartraj.
Pe lângă igiena deficitară, factorii care favorizează aparitia bolii parodontale sunt: fumatul, alimentația, unele dereglări hormonale, dar și factorii genetici (este necesară atenție sporită în cazul copiilor ai căror părinți au suferit de această boală).
Una dintre metodele utilizate pentru diagnosticare este radiografia. Depunerile de tartru de sub gingii sunt vizibile în radiografie. Cu ajutorul razelor X se poate verifica și starea masei osoase.
O a doua metodă de diagnosticare este examenul clinic, în care medicul stomatolog constată depunerile de placă bacteriană și de tartru, alături de forma și discromia gingiilor care indică o afecțiune gingivală.
În fine, cea de-a treia metodă de diagnosticare constă în măsurarea pungilor dintre gingii și dinți. Aceste pungi gingivale se formează ca urmare a acțiunii bacteriilor din placă și din tartru. Orice pungă mai mare de 3 mm poate indica parodontită.
Dr. Răzvan Ghiță
medic dentist, specialist chirurgie dento-alveolară
www.crinident.ro
#parodontoză #parodontită #cauze boala parodontală #simptome parodontită #proteze dentare #parodontologie #gingivită #tratament parodontoză #proteze dentare #protetică dentară #detartraj cu ultrasunete #profilaxie dentară #aparate dentare #aparate ortodontice #ortodonție #albire dentară #fațete dentare #estetică dentară #implanturi dentare #implantologie #obturații #inlay/onlay/overlay #stomatologie Craiova #cabinet stomatologic CriniDent Craiova #clinică stomatologică CriniDent
LINK-URI UTILE, WEBSITE-URI PARTENERE:
#dentalmarketing
#strategie marketing medicina dentara
#promovare Facebook pentru stomatologie
#dental web design wesbite stomatologie
#optimizare SEO website stomatologie
#branding stomatologie
#tururi virtuae 360 Dental3DTour
