Parodontologia este o ramură esențială a stomatologiei, care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea și tratamentul bolilor parodontale, afecțiuni care afectează gingiile și structurile de susținere ale dinților. În ciuda importanței sale, parodontologia este adesea subestimată de pacienți, deși bolile parodontale reprezintă una dintre principalele cauze ale pierderii dinților la adulți. Vezi detalii
Parodontita, cunoscută și sub numele de boala parodontală, reprezintă o afecțiune cronică a țesuturilor de suport ale dinților, caracterizată de inflamație și deteriorare progresivă. Vezi detalii
terapia parodontală laser, minim invazivă și foarte eficientă
Scopul tratamentului bolii parodontale este de a trata infecția existentă și de a închide pungile parodontale. Până în prezent, acest lucru însemna intervenții chirurgicale cu bisturiu și suturi. Astăzi, clinica CriniDent din Craiova vă oferă terapia LASER PARODONTALĂ, o procedură minim-invazivă, o îmbunătățire vizibilă față de chirurgia clasică. Terapia LASER parodontală este o descoperire uimitoare în tratamentele parodontale. Aceasta a fost aprobată și în Statele Unite de către FDA și s-a dovedit a avea un real succes în studiile științifice.
Boala parodontală este o afecțiune care are la bază o infecție bacteriană. Această bacteriemie este cauza inflamării cronice a țesutului parodontal, iar rolul bactericid și detoxifiant al LASER-ului este binevenit în tratarea inflamației. Pe lânga toate acestea, s-a dovedit că LASER-ul are un important efect bactericid asupra lui Aggregatibacter actinomycetemcomitans, acesta fiind patogenul parodontal care conferă agresivitate parodontozei. Supresia acestei bacterii prin tratamentul convențional este minimă, în schimb s-a dovedit că lumina LASER-ului reușește să anihileze acest patogen, reușind să pătrundă în zone precum cementul radicular sau profunzimea țesutului moale, unde tratamentul convențional nu are niciun rezultat.
De asemenea, studiile au demonstrat că efectuarea chiuretajului lasă țesutul dilacerat și nu îndepărtează în totalitate țesutul de granulație (infectat), ceea ce îngreunează regenerarea țesutului – de aceea trebuie inițial realizată o decontaminare laser a pungilor parodontale. Evoluția parodontozei (fie că încetinește, se opreste din evoluție sau avansează) depinde de modul în care vă veți îngriji dinții și gingiile din momentul în care ați fost diagnosticat cu această boală. Fără tratament, infecția se agravează și pungile parodontale se adâncesc, ducând la pierderea dinților.
Păstrarea igienei de-a lungul vieții este necesară și obligatorie, iar asistentele noastre vă vor chema în mod frecvent la consultații și igienizări pentru monitorizarea bolii.
Terapia practicată în cabinetul nostru se numește “terapie parodontală asistată de LASER”, ceea ce implică faptul că LASER-ul este doar o parte a tratamentului.
Tratamentul prin detartraj și chiuretaj subgingival
Curățarea profundă a danturii, prin detartraj și chiuretaj subgingival, este un procedeu pe care medicul stomatolog îl finalizează în două ședințe. Totuși, numărul exact de vizite necesare depinde de cantitatea de tartru. Adesea, medicul stomatolog alege să recurgă la anestezia locală pentru a face procedura mai confortabilă. Scopul acestei curățări profunde este eliminarea infecției prin îndepărtarea bacteriilor.
Curățarea profundă se face fie manual, fie cu ajutorul unui instrument cu ultrasunete, fie printr-o tehnică mixtă care combină cele două metode. Ambele procedee slăbesc și îndepărtează placa bacteriană și depunerile de tartru.
Chiuretajul subgingival în câmp închis constă în accesarea spațiului subgingival pe lângă dinți, fără proceduri chirurgicale de tăiere și coasere a gingiei. Chiuretajul subgingival în câmp deschis se referă la aceeași procedură dar care necesită intervenția chirurgicală asupra gingiei, expunând osul maxilar și permițând o mai bună curățare.
Un pacient nou trece mai întâi prin chiuretajul subgingival în câmp închis, după care la trei luni se constată dacă pungile parodontale s-au micșorat sau nu. Dacă semnele parodontopatiei nu se reduc sau chiar se amplifică atunci pacientul trebuie să treacă la chiuretajul subgingival în câmp deschis.
În plus, procedura standard poate fi însoțită de irigări cu substanțe antibacteriene sau antibiotice locale care au rolul de a reduce numărul bacteriilor de la nivelul gingiei. După detartraj gingia își revine în câteva zile și datorită lipsei depunerilor acum poate să adere în mod natural și sănătos la dinți devenind o barieră în accesul bacteriilor spre rădăcinile acestora.
Dacă se constata spații între dinți după detartraj, asta denotă faptul că gingia și osul maxilar s-au retras și că rădăcinile dinților sunt acum mai expuse. La o vârstă mai înaintată acest fenomen este normal, dar pentru tineri el trebuie să reprezinte o alarmă care necesită o consultație la medicul dentist parodontolog. Merită menționat aici că nu există un tratament naturist pentru parodontoză și nici vreun tratament cu antibiotic pentru parodontoză și nici măcar invențiile unor dentiști care fac anumite injecții pentru parodontoză, nu reprezintă o soluție reală în sine, singurul lucru care este neapărat necesar este igienizarea și asigurarea aderenței corecte a gingiei la dinți. Dacă acest lucru nu este îndeplinit atunci bacteriile patogene vor pătrunde masiv spre rădăcina dinților perpetuând infecția în acel spațiu.
Curățarea profesională obișnuită poate fi o alternativă la chiuretajul subgingival?
Răspunsul este NU. Așa cum sugerează și numele, curățarea profundă prin detartraj și chiuretaj subgingival pătrunde sub gingie pentru a îndepărta placa bacteriană și depunerile de tartru de la nivelul rădăcinii dintelui, acolo unde există o infecție la nivelul osului, în timp ce curățarea obișnuită se referă la îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului de deasupra gingiilor.
Îngrijirea după diagnosticul de parodontită
Parodontita nu poate fi momentan vindecată; poate fi numai controlată, așadar este esențial să urmați sfatul medicului stomatolog cu privire la tratamentul și îngrijirea corespunzătoare. În plus față de vizitele obișnuite la dentist, este important să aveți o igienă orală corectă, pentru a preveni revenirea manifestărilor bolii.
Dr. Răzvan Ghiță
medic dentist, specialist chirurgie dento-alveolară www.crinident.ro
Parodontita (popular “parodontoză”) este o infecţie gravă a gingiei care afectează ţesutul moale şi distruge osul care susţine dinţii. Parodontita poate slăbi dinţii sau poate să ducă chiar la pierderea acestora.
Simptomele parodontozei:
• Gingie umflată şi moale (Gingiile sănătoase sunt ferme, de un roz palid, înconjurând dinţii într-un mod strâns.);
• Gingie de culoare roşu aprins sau violet;
• Gingie sensibilă la atingere;
• Sângerări gingivale;
• Îndepărtarea gingiilor de dinţi, făcând dinţii să pară mai lungi decât în mod obişnuit;
• Noi spaţii se dezvoltă între dinţi;
• Puroi adunat între dinte şi gingie;
• Respiraţie urât mirositoare;
• Pierderea dinţilor;
• Durere la mestecat;
• Deteriorarea mușcăturii.
Cauzele apariției bolii parodontale:
Sunt mulți factori care favorizează apariția parodontitei; principala cauză rămâne placa bacteriană. Aceasta se formează în continuu pe dinți și este ținută sub control numai printr-o igienă orală corespunzătoare: periajul de minimum două ori pe zi, folosirea apei de gură și a aței dentare, consultul stomatologic regulat pentru evaluarea sănătății danturii.
Dacă nu este îndepărată zilnic, placa bacteriană se întărește și se depune sub gingie, transformându-se în tartru. Tartrul este o acumulare dură de bacterii, care, dacă nu este îndepărtat, poate afecta țesuturile de susținere a dinților.
Important de menționat este faptul că tartrul nu poate fi înlăturat printr-un simplu periaj. În cazul său, este necesară o vizită la medicul stomatolog, care elimină depunerile printr-un procedeu numit detartraj.
Pe lângă igiena deficitară, factorii care favorizează aparitia bolii parodontale sunt: fumatul, alimentația, unele dereglări hormonale, dar și factorii genetici (este necesară atenție sporită în cazul copiilor ai căror părinți au suferit de această boală).
Cum este diagnosticată parodontita?
Una dintre metodele utilizate pentru diagnosticare este radiografia. Depunerile de tartru de sub gingii sunt vizibile în radiografie. Cu ajutorul razelor X se poate verifica și starea masei osoase.
O a doua metodă de diagnosticare este examenul clinic, în care medicul stomatolog constată depunerile de placă bacteriană și de tartru, alături de forma și discromia gingiilor care indică o afecțiune gingivală.
În fine, cea de-a treia metodă de diagnosticare constă în măsurarea pungilor dintre gingii și dinți. Aceste pungi gingivale se formează ca urmare a acțiunii bacteriilor din placă și din tartru. Orice pungă mai mare de 3 mm poate indica parodontită.
Dr. Răzvan Ghiță
medic dentist, specialist chirurgie dento-alveolară
www.crinident.ro